Sambata 22 noiembrie s-a scris istorie in Constanta. Si nu cred ca exagerez cand spun asa.
A fost prima editie TEDx Constanta (site si Facebook) si, ca orice prima editie, va ramane memorabila. S-a spart gheata si a iesit un cocktail excelent.
Cap. I - Jurnal de TEDx-isista din perspectiva de vorbitor
Pe langa premiera in sine a evenimentului, acesta a fost o premiera si pentru mine fiindca a fost primul meu discurs. Discursul ala sus pe scena nu are nicio legatura cu discursul relaxat pe care il am la fiecare Free Tour.
Plus ca la tur sunt eu, Diana in tenisi, cu timp de 2 ore sau mai mult, relaxata, sunt pe teritoriul meu pe care il descopera ceilalti alaturi de mine.
Aici m-am dezvelit eu altora si am inghetat de frica. Mi-a fost frica sa nu-mi uit ideile, mi-a fost frica sa nu ma balbai, mi-a fost frica sa nu ma impiedic. Eram printre oameni mari (fiindca eu nu ma consider "om mare", eu sunt un etern copil cu chef de plimbare), eram imbracata frumos si trebuia sa transmit ceva in 18 minute.
Per total a fost bine. Ma blocam de cate ori ma uitam la notite, ma blocam de cate ori ma uitam la ceas. Si-mi repetam tot timpul "nu trebuie sa tac, am atatea de spus". Dar e mai greu de transpus in fapte dorinta.
Ca sa intelegeti cat de incordata am fost pana dupa discurs, desi nu m-am relaxat complet nici dupa, exista o canapea pe scena. Eu am iesit pe scena si inainte de a da drumul spectatorilor in sala, cat sa-mi fac o idee si nu am vazut canapeaua. Am iesit apoi si am tinut discursul si daca as fi dat test cu poligraful as fi fost cea mai sincera jurand ca nu existau pe scena decat covorul si literele supradimensionate. Chiar ma gandeam cand am ajuns in sala: "ia uite, au adus si o canapea, daca o aveam si eu pe scena cred ca mai trageam de timp si ma duceam sa ma asez". Ca apoi sa o vad ca ea a existat acolo tot timpul :)
 |
| sursa foto: Jurnal de Navetist, cu link mai jos |
As fi vrut sa le spun ca eu am fost probabil un pic "out of the box" inca din nastere, fiind stangace. Fiindca am suferit cu mana legata la spate la scoala, am pierdut examene pe motivul scrisului urat, am sarit o sesiune de licenta din cauza unui astfel de examen netrecut, am suferit la lucru de mana fiindca andreeaua si croseta imi sunt straine si desi am vrut la baieti la traforaje mi s-a raspuns nu se poate. Iar intrebarea "de ce" ca si la scrisul obligatoriu cu mana dreapta a ramas fara raspuns. Pentru amuzament aveti aici "Eu in fata clasei".
As fi vrut sa le spun mai multe despre proiectul meu Constanta Free Tour. Cam cum am dezvoltat in intrebarile de la I Love Constanta. E "copilul" meu pe care il ador si alaturi de care am "crescut". As vrea sa cred ca asa incordata cum am fost am reusit sa transmit macar un pic din preaplinul de idei pe care le aveam in capsor. Iar dupa reactii cred ca nu a fost atat de rau pe cat cred eu ca am fost.
Draftul meu de discurs avea cam 10 idei principale: cine sunt eu, de unde mi-a venit ideea de fre tour, conceptul de free tour versus tur ghidat clasic, de ce a out of the box ideea, cum am aplicat ideea, ce asteptari am avut si cum s-au concretizat, ce greseli am facut si cum le-am remediat, concluzii dupa un an de aplicare a proiectului "pas cu pas", sfaturi. De principiu, le-am cam acoperit dar am fost mult mai abrupta decat ce imi pusesem pe hartie.
Cu speranta ca vor exista si dati viitoare, sa stiti ca pot mai bine si sper sa am ocazia sa o dovedesc. Desi imi va fi cu siguranta mai greu fiindca stiu cat de tare m-am crispat data trecuta. Dar voi aplica sfatul si citatul cu care mi-am incheiat si discursul : "Fa tot ceea ce poti pana devii mai bun. Si cand devii mai bun, fa-o mai bine".
Ce m-a ajutat?
Acolo pe moment m-a ajutat mult sa stiu ca sunt persoane pe care le cunosc, care ma cunosc si ma sustin. Incepand cu sotul meu, prietenii din sala, voluntarii foarte draguti din culise si organizatorii care m-au incurajat "pas cu pas" :)
Si m-au ajutat si incurajarile si sfaturile prietenilor (Simona, Epi, Diana, Edith, etc). Am primit articole si filmulete care au calmat tocilara din mine. Nu mai eram cu lectiile nefacute :)
De sus de pe scena m-au ajutat mult zambetele catorva persoane din primele randuri. Nu mi i-am putut imagina goi, cum fusesem sfatuita si citisem, dar m-a relaxat un pic sa vad fete zambitoare.
Cu cateva zile inainte de eveniment le-am prezentat discursul mei unui grup de prieteni si chiar si acolo m-am crispat si la un moment dat am luat-o pe aratura. Plus ca am avut remarci critice sau negative si a fost un exercitiu bun ca am verbalizat atunci asta fiindca mi-am dat seama ca eu nu asta vreau sa transmit. TED este despre optimism, este despre ce poti face tu, este despre solutii, nu despre critici, nu despre comparatii.
Pe langa intalnirea cu prietenii, am fost la o intalnire a grupului Toastmasters Constanta. Va recomand sa faceti asta ca exercitiu, fiindca mie mi-a folosit. Stiam deja ca vorbesc mult si repede si acolo am turuit si mai repede decat de obicei. Dar mi-am dat seama de asta si deja pe scena TEDx mi-am putut controla cat de cat debitul verbal.
Pe cei de la Toastmasters ii gasiti saptamanal la Forte Life si urmatorul eveniment va fi marti, 25.11 apoi marti, 02.12, urmand ca celelalte evenimente sa revina in ziua de luni.
Imi place structura lor fiindca fiecare editie are o tema data si 3 discursuri pregatite in avans, iar apoi urmeaza sesiunea discursurilor improvizate. Acolo m-am inscris eu; ai doua cuvinte cheie de incorporat pe langa tema generala a serii, 20 de secunde sa iti aduni gandurile dupa ce ai tras biletelul si maxim 2 minute sa vorbesti, iar trecerea timpului iti este semnalizata prin verde, galben, rosu. Si am descoperit ca ticaitul ala chiar si simbolic ma inhiba rau de tot. Iar de final nu esti lasat de izbeliste: ai evaluatori care iti numara "aaa" -urile, "si"-urile si orice alte greseli gramaticale sau de pronuntie. Acolo am stat bine, nu si pe scena unde aveam cuvinte pe care le tot repetam.
In incheiere ii voi multumi de foarte multe ori de acum lui Julide Petrescu de la Agora Tea fiindca ea a pariat pe mine, fiindca m-a scos din cutiuta mea si m-a aruncat acolo pe scena. A fost bine, pot mai bine :)
Si le voi multumi si prietenilor care m-au incurajat inainte si in ziua evenimentului. Va trebui sa mai am un mic moment de sinceritate si sa recunosc ca am avut doua momente in care m-am gandit sa renunt. Primul a fost imediat dupa ce am fost confirmata ca speaker si am inceput sa cer sfaturi, iar primele reactii au fost :"am mai vorbit eu in public, dar nimic de talia TED". Si apoi mi-am scris draftul si am zis "hai ca parca pot". Iar cu vreo doua zile inainte de eveniment m-au cuprins iar indoielile, ca nu voi fi in stare sa vorbesc nici 5 minute adunate. Dar am incercat sa ma scutur de astfel de ganduri convingandu-ma singura ca am primit un vot de incredere, ca pana la urma mai bine sa ajung acolo si sa dezamagesc decat sa o fac prin neprezentare.
A fost o usa care mi s-a deschis si eu sunt copil curios, nu ma pot abtine sa nu intru sa vad ce e mai departe :) Dadeam cu capul, faceam cucui, asta era, totul trece :)
Au mai scris despre eveniment:
