Bird watching din intamplare

Stiti ca v-am mai zis eu ca sunt norocoasa uneori? nu financiar, desi nu m-ar deranja :))

Doar ca am norocul sa fiu martora unor evenimente in care ajung uneori total intamplator.

Asa a fost acum, cand o excursie de o zi cu plan de plimbare in zona Tyulenovo si Shabla s-a terminat apoteotic cu un stol foarte mare de gaste.

Zona Durankulak este cunoscuta ca zona protejata rezervatie naturala pentru protectia gastelor cu piept rosu care tranziteaza zona in perioada de migrare. 

Dar nu stiam in ce perioada a anului sunt pe acolo.Si am aflat. Cam din decembrie incoace, au si organizatie oficiala de unde  mi-am aflat informatia. Iar Calator sau Turist a facut chiar un safari dedicat in Durankulak.

Noi eram deja in drumul spre casa la cativa km de granita si am observat pe marginea drumului cativa barbati imbracati in haine de camuflaj. Initial am zis ca or fi vanatori, apoi mi-am adus aminte ca e zona de migratie. apoi observ ca au camere cu obiective prefesioniste si imi dau seama ca sunt pentru bird watching, stiind ca englezii vin des in zona pentru asta. Dar atat, fara sa unesc ideile ca oare de ce stau si unde se uita. Si atunci sotul meu ne face atente ca in stanga unde campul deja era verde crud undeva in zare era o mare pata neagra. Oare ce putea fi? Am coborat repede din masina si nu stiu daca noi le-am agitat apropiindu-ne de marginea strazii, dar au inceput sa se ridice. Si in momentul acela nu mai ai cuvinte, scoti doar niste sunete. Spectacolul e impresionant prin numar.

Mi-am cautat informatii pe subiect si am gasit asa:

Pe traveleuropa :

La 6 km de granita cu Romania si la 15 km nord de Sabla se afla cel mai nordic lac natural de pe coasta bulgareasca a Marii Negre, alimentat de la doua izvoare carstice. Deoarece este in cea mai mare parte mlastinos, localnicii il numesc "smarc". Lacul este separat de mare printr-un brat de nisip lat de 150-200 m, dar uneori marea agitata se revarsa peste bratul de nisip in lac si de aceea apa lui este usor sarata. Adancimea maxima este de 4 m, iar cea medie de 1,5 m. Lacul face parte din zona protejata "Lacul Durankulak", cu suprafata de 400 ha, care este mentionata in Conventia Ramsar.

Aici puteti vedea peste 260 de specii de plante si animale endemice, rare si amenintate cu disparitia. Speciile de pasari sunt foarte variate, fiindca lacul se afla pe ruta pasarilor migratoare, Via Pontica. In timpul iernii mii de pasari acopera apele lacului; printre cele care hiberneaza aici se numara gastele cu cap alb, cormoranul pitic si gastele cu gat rosu (amenintate cu disparitia), ca si ratele cu cap verde. Tot aici puteti vedea pelicanii roz (creti).

In apropiere de lac a fost construit un foisor inalt de 12 m de unde poate fi privit teritoriul acestei rezervatii naturale, iar asteptarea celor rabdatori nu va fi zadarnica. Ornitologii amatori pot fotografia pasari rare ca lacarul cafeniu {Acrocephalus agricola), corcodelul mare (Podiceps cristatus), gasca de vara (Anser ansei), lebada de vara (Cygnus oloi) si ciovlica ruginie (Glareolapratincola). Aproape 80% din populatia mondiala de gaste cu gat rosu traieste in lacurile Durankulak si Sabla.

Vegetatia lacului este specifica mlastinilor si zonelor umede. O specie rara, intalnita doar aici, este trestia cu trei striuri. Lacul are doua insule, dintre care cea mai mare are suprafata de 2 ha. Apele sunt bogate in peste - crap, somn, guvid si biban, alaturi de unele specii mai rare; este unicul loc din Bulgaria unde traieste crapul salbatic.

Despre Gasca cu gat rosu - Branca ruficolis pe peterlengyel plus multe alte informatii pentru pasionati despre gaste salbatice in Dobrogea :

Gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis) are dimensiune relativ mică în comparație cu alte specii de gâște, lungimea de 60 cm, anvergura de 120 cm; penajul este spectaculos colorat, mai cu seamă reprezentativă fiind culoarea roșie-cărămizie care nu apare la alte specii de gâște; sosește la noi prin octombrie și pleacă prin martie, este deci o specie oaspete de iarnă. Se hrănește atât cu plante de sărătură și de mlaștini, cât și cu vegetația de pe terenuri agricole. Zona de cuibărire este reprezentată de tundra arctică deschisă dar și în tundra cu tufărișuri și grupe de arbori din nord-vestul Siberiei (mai ales în peninsula Taimir, dar și în Gydan și Yamal) între 67 și 75 grade latitudine nordică. Cuplurile de gâște cu gât roșu se formează pentru întreaga viață; într-un cuib de iarbă căptușit cu fulgi, femela depune în iunie 3-9 ouă verzi, clocitul durează 25 de zile. Cartierele de iernare erau în zonele din preajma Mării Caspice, mai ales în Azerbaijan, unde iernau circa 90% din efectivele globale ale speciei; mai recent, ele își petrec iarna atât în Iran și Irak, cât mai ales la vest de Marea Neagră, în Ucraina, România și Bulgaria, iar în iernile grele stolurile coboară și în Turcia și Grecia. 

Si acum o selectie de poze, facute cu maximul de zoom permis de camera mea, cu soarele in fata si aproape de apus, nu am mai tinut cont nici de linia orizontului, eram prea preocupata de ele, de pasarile cele multe. 

Toate fotografiile le puteti gasi in albumul pe Facebook.