Translate

Se afișează postările cu eticheta bulgaria. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bulgaria. Afișați toate postările

luni, 1 aprilie 2013

Dalboka - restaurant midii (stanga)

In articolul anterior va povesteam de vizita la ferma de midii de la Dalboka - aici articol Ferma midii Dalboka.

Inca de asta vara stiam ca exista 2 restaurante acolo, situate aproximativ fata in fata si la care fiecare isi invita clientii care par nehotarati. Acum fiind inca frig afara, stiam ca cei de la Ferma de midii folosesc niste plastice mari si tunuri de aer cald cu care raman activi si pe iarna. Fiindca cei din stanga pareau sa aiba un spatiu mai bine acoperit si etansat am zis sa ii dam o sansa, mai ales ca nu ii incercasem pana acum si auzisem pareri de bine si despre ei. De fapt au o incapere cu semineu si o parte din terasa acoperita tot cu prelata si cu tun de incalzire. Dar era placut.


Asa ca acum putem face plusuri si minusuri:
- ospatarul pe care l-am avut stia mai putina romana decat cei de la ferma din dreapta, dar la fel de amabil 
- comanda se ia mai intai pe bauturi si dupa ce se servesc bauturile se ia si comanda de mancare 
- meniul este mai variat, cuprinde mai multe salate si produse locale, e mai mult restaurant generic fata de ferma de midii specializata pe anumite  produse dedicate
- midiile cu orez  ("a la Burgas" trecute la ferma de midii) a fost mai bun la ferma de midii fata de restaurant, orezul era mai gustos

- frigaruile de midii pane au fost mai bune la ferma de midii din dreapta, aici au avut ceva ciudat, ori prea imbibate in ulei, ori pane-ul prea aerat
- ciorba de peste a fost similara, as zice parca mai buna in stanga

- icrele la fel de bune si de usoare, comparativ cu cele din Romania

- salate bune in stanga (Sirena a fost incercata de noi, o sa-i zicem o salata beof cu midii, peste, fructe de mare)

- optiuni de bere mai multe in dreapta (mai ales ce vroiam eu - bere cu lamaie, Ariana daca se poate)
- midiile marinaresti din stanga excelente, sosul aduce cu o saramura dupa gustul nostru, usor picanta, numai buna de iute. Dar au doar 300 de grame, pe langa midiile natur de la ferma din dreapta unde ceaunul are 600 de grame.

- in stanga am mancat branza pane si Sirene po Shopski -  o specialitate pe care o mai incercasem in alte parti si mi-a placut - reteta o gasiti pe blogul Dianorei


- paritatea in lei se face la un curs aproximativ, favorabil lor, deci nu ar fi rau sa schimbati cateva leva atunci cand va cumparati vigneta la vama (ca idee nota de 5 adulti si un copil a fost aprox 131 leva = transformata de ospatar in paritate de 2.5, adica 330 Ron)
- desertul difera:  daca cei de la Ferma de midii servesc midii cu mere caramelizate si frisca, cei din stanga servesc midii caramelizate si ceva sirop, dar nu l-am mai incercat, eram deja ghiftuita.
Ca idee, desi nu stiu daca e motiv de lauda, dupa aceasta masa am primit eticheta temporara de "tomberon", fiindca trece periodic pe la fiecare in gasca :) si am primit-o fiindca eu am terminat salata Sirena, ciorbele de peste (2 portii), branza pane si mi-am mancat si midiile marinaresti si am impartit specialitatea Sirene po Shopski.
 In concluzie, desi nu e rau nici restaurantul din stanga, va ramane doar ca o a doua optiune cand voi merge la Dalboka, prefer ferma de midii din dreapta.

In incheiere va mai las cateva poze cu apusul din martie si cu albumul cu mai multe poze - Dalboka restaurant stanga







miercuri, 6 martie 2013

Baba Dochia si Baba Marta - Martisorul la noi si la altii

Martisorul este o traditie veche, de pe vremea triburilor tracice , de aceea este intalnita si la bulgari, albanezi, macedoneni...cu alte cuvinte "nu suntem singuri" :)

Locuind foarte aproape de granita nu era o noutate pentru mine ca si ei au Martenitsa lor, doar ca acum adult am incercat sa aflu mai multe detalii, sa aprofundez asemanarile si deosebirile. Personal, pe mine nu ma pasioneaza sa aflu daca a fost mai intai al nostru sau al lor, mie imi place doar faptul ca exista. Este uimitor ca si-a pastrat inca numele original: martisor  (la noi), martu (aromana), martenitsa (bulgara), martinca (macedoneana), martis / martia (greaca), la fel si forma / esenta: un obiect confectionat  din doua fire alb si rosu.

Legenda Martisorului
Soarele a coborat pe pamant la o hora sub forma unui baiat / fete prefrumoase. Un zmeu/dragon a furat-o si a inchis-o in palatul/temnita sa. Atunci pasarile au incetat sa cante, copiii sa se mai joace si lumea intreaga s-a mahnit. Un tanar curajos a plecat sa elibereze fata (are mai mult sens sa fie fata, parerea mea ;) ).  Tanarul a  calatorit 3 anotimpuri pana la palat , unde a invins creatura si a eliberat fata care s-a transformat iar in soare si a luminat  iar pamantul. La sosirea primaverii tanarul zacea slabit dupa lupta dusa cu zmeul, sangele i s-a scurs pe zapada, iar in locurile in care zapada s-a topit au rasarit primii ghiocei - vestitori ai primaverii.

Un pic de istorie
De fapt, Anul nou inca de la romani se sarbatorea in luna lui Marte. Si atunci capata sens denuminirile ultimelor luni din an : septembrie = a saptea, octombrie = a opta, decembrie = a zecea. Era vorba de inceperea unui nou sezon agricol, de renastere a naturii, etc, etc. Iar anul nou asa cum il stim acum a inceput sa fie sarbatorit asa din secolul XVIII.
Marte era pe de o parte zeul razboiului, dar era si al fertilitatii si al vegetatiei (si de aici o alta explicatie a culorilor alb/rosu = pace / razboi).

Traditii la noi in tara - cu caracter de povesti ale bunicilor
Initial era un fir alb/rosu sau alb/negru din canepa sau lana (materiale si culori naturale si disponibile).Acesta era oferit de parinti copiilor in ajunul zilei de 1 martie astfel incat rasaritul sa ii prinda cu firul deja prins la mana sau la gat. De fir se lega si o moneda. Scopul monedei era sa le aduca noroc de-a lungul anului, sa fie sanatosi si curati precum argintul monedei si sa nu-i apuce frigurile peste vara.
Fetele adolescente primeau si ele un astfel de talisman si il purtau primele 12 zile, apoi il prindeau de par pana cand vedea primii cocori/berze. Atunci ata era atarnata de un copac infloritor iar de moneda se cumpara cas si vin rosu. Cas ca sa aiba tenul alb ca el si vin rosu ca sa aiba obrajii rumeni.
Vorbe care se rosteau la legarea martisorului: "cine poarta martisoare / nu va fi parlit de soare" si daca se arunca in directia pasarilor calatoare" ia-mi negretele si da-mi albetele".

In Transilvania martisoarele sunt atarnate de usi, ferestre, coarnele animalelor domestice si se considera ca pot tine departe duhurile rele.
 Impletirea celor 2 culori s-a raspandit apoi si la alte traditii pagane : bradul de nunta sau inmormantare, steagul calusarilor, bradul de la sambra oilor, costume populare, etc.

In judetul Bihor se credea ca daca oamenii se spala cu apa de ploaie cazuta pe 1 martie vor deveni mai frumosi si mai sanatosi.

In Banat fetele se spala cu zapada ca sa fie iubite sau cu apa de pe frunzele fragilor ca sa se marite anul acela.

In Dobrogea, martisoarele se poarta pana la sosirea cocorilor si apoi se arunca in aer pentru ca fericirea sa fie mare si inaripata (eu nu am vazut sa se faca asa ceva pe la noi :) ).

In zona Moldovei este singura zona in care obiceiul este invers: fetele ofera baietilor martisoare.

Tudor Arghezi in volumul “Cu bastonul prin Bucuresti”: “…La inceput, atunci cand va fi fost acest inceput, martisorul nu era martisor si poate ca nici nu se chema, dar fetele si nevestele, care tineau la nevinovatia obrazului inca inainte de acest inceput, au bagat de seama ca vantul de primavara le pateaza pielea si nu era nici un leac. Carturaresele de pe vremuri, dupa care au venit carturarii, facand “farmece” si facand si de dragoste, au invatat fetele cu pistrui sa-si incinga grumazul cu un fir de matase rasucit. Firul a fost atat de bun incat toate cucoanele din mahala si centru ieseau in martie cu firul la gat.

…Vantul usurel de martie, care impestrita pleoapele, nasul si barbia, se numea martisor si, ca sa fie luat raul in pripa, snurul de matase era pus la zintii de mart. Daca mai spunem ca firul era si rosu, intelegem ca el ferea si de vant, dar si de deochi.”
George Cosbuc intr-un studiu dedicat martisorului afirma: ” scopul purtarii lui este sa-ti apropii soarele, purtandu-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ti-l faci binevoitor sa-ti dea ce-i sta in putere, mai intai frumusete ca a lui, apoi veselie si sanatate, cinste, iubire si curatie de suflet… Taranii pun copiilor martisoare ca sa fie curati ca argintul si sa nu-i scuture frigurile, iar fetele zic ca-l poarta ca sa nu le arda soarele si cine nu le poarta are sa se ofileasca.”

Zilele babei Dochia - legende
1 - baba Dochia toarce lana langa oile sale si isi scutura cele cele 9 cojoace cate unul pe zi

2 - baba Dochia isi trimite nora sa culeaga iarna fragi , un barbat numit Martisor o ajuta si ii da acesteia jaratec care adus acasa se transforma in fragi. Astfel baba Dochia crede ca a venit primavara si decide sa plece cu oile pe munte. Isi pune cele 9 cojoace si pe drum incepe sa ploua ceea ce face sa devina foarte grele cojoacele astfel ca e nevoita sa dea unul cate unul jos. Cand il da jos si pe ultimul vine un ger puternic si Dochia ingheata alaturi de oile sale.

3 - baba Dochia este o femeie batrana, rea si cicalitoare care vrea sa scape de nora ei punand-o la tot felul de incercari imposibil de realizat. Intr-o zi o trimite la rau sa spele lana cea alba pana s-o innegri. Nereusind sa indeplineasca porunca soacrei, fata incepe sa planga si se trezeste cu un barbat care, auzindu-i povestea, ii innegreste lana. Soacra vazand ca nora vine cu lana neagra o trimite inapoi sa faca lana la loc alba. Pe cand se chinuia fata sa albeasca lana apare iar barbatul care in loc sa ii faca lana alba o trimit sa culeaga flori si fragi pe care sa i le daruiasca soacrei. Vazand florile si fragii, baba uita de lana si isi lua oile si pe fiul sau, Dragobete, sa plece la munte fiind convinsa ca a venit primavara. Se imbraca cu 9 cojoace (zilele Dochiei) de care se leapada treptat pe parcursul calatoriei. Dupa 9 zile, in urma unui inghet Baba Dochia se transforma in stana de piatra impreuna cu oile ei. 

4 - o femeie batrana, care se numea Dochia, avea o fiica vitrega pe care o chinuia cu munci grele. Intr-o zi de iarna, Dochia i-a dat fetei o haina neagra si i-a cerut sa o spele la rau pana devine alba ca zapada. S-a chinuit degeaba fata si a cuprins-o disperarea, caci, cu cat spala mai tare, haina se innegrea. Atunci a aparut un bărbat care se numea Martiaor si i-a daruit fetei o floare fermecata, rosie si alba, care a făcut o minune si haina cea neagra s-a facut alba ca neaua. Se spune ca, de ciuda, baba a plecat în lume, iar pe drum si-a aruncat furioasa cojoacele...
 
5 - baba Dochia este  o pastorita cu vreo 20 de oi transformata in stana de piatra pentru ca a sfidat intemperiile declansate de zeul Gebeleizis, stapanul stihiilor naturii la daci.

6 - baba Dochia  a pus ramasag cu omatul si cu frigul ca ea este mai voinica decat ei. Frigul s-a întaratat, baba si-a pus cele noua cojoace si frigul n-a avut ce-i face. Cand a inceput sa ninga baba si-a intors un cojoc pe dos si tot ea a fost cea mai tare. Tot schimbandu-se vremea, baba a început sa-si lepede din cojoace. Lepadand cate unul, in fiecare zi, a rămas fara nici unul si a înghetat, transformandu-se in stana de piatra.

Zilele Babei Dochia si corelatia cu ziua de nastere
Baba se "alege" in functie de ziua de nastere: o varianta ar fi ca este ziua din saptamana in care te-ai nascut, exista mici softuri care iti pot zice ce zi a saptamanii era cand te-ai nascut; iar varianta 2 este cea pe care am retinut-o eu din copilarie si are legatura tot cu ziua de nastere dar cu cifra in sine. Spre exemplificare, eu sunt nascuta pe 26 = 2 + 6 = 8, iar daca este o suma mai mare de 9 se aduna cifrle pana se ajunge la o cifra unitara, de ex. 29 = 2 + 9 = 11 = 1 + 1 = 2. 
Se spune ca asa cum va fi ziua respectiva, asa iti vor fi firea sufletul de-a lungul anului, mai ales ca acele zile sunt cunoscute ca fiind foarte capricioase.

La altii
Republica Moldova - legenda :in prima zi a lunii martie frumoasa Primavara a iesit la marginea padurii si a observat cum intr-o tufa de porumbar de sub zapada rasare un ghiocel. A hotarat sa il ajute si a inceput sa dea zapada la o parte si sa rupa ramurelele spinoase. Iarna vazand acestea s-a infuriat si a chemat gerul si vantul sa distruga floarea. Ghiodelul a inghetat imediat. Primavara a acoperit ghiocelul cu mainile ei si s-a ranit la un deget din cauza maracinilor. O picatura de sange fierbinte s-a prelins pe floare care s-a incalzit si a reinviat. Astfel primavara a invins iarna si culorile simbolizeaza sangele rosu pe zapada alba.

Macedonia - Aici doar copii poarta martisoare timp de noua zile, dupa care acestea sunt legate de ramurile unui pom iar randunelele vor veni cu hainute noi de paste

Albania - copiii poarta "lidhka" incepand cu 14 martie pana cand apar primele randunici si apoi acesta este agatat de un copac pentru a alunga sipirtele rele

Bulgaria
 Baba Marta - ca si Baba Dochia - personifica primăvara. La sfarşitul lui februarie, bulgarii fac curatenie generala in case, deoarece Baba Marta nu viziteaza decat casele ingrijite. Batranii nu trebuie sa iasa prea devreme din casa, pentru ca Baba Marta doreste sa intalneasca doar fete tinere si femei. In ultima zi a lunii februarie, copiii din mediul rural aprind un foc cat mai mare. Ei striga : "Baba Marta, eu te incalzesc pe tine azi iar tu sa ma incalzesti pe mine maine!" si se aduna in jurul focului, cu diverse strigaturi iar cand focul se stinge, sar peste el. Focul trebuie să arda cat mai mult si cat mai sus ca s-o incalzească pe Baba Marta, care personifica si Soarele care poate sa arda fetele oamenilor. Baba Marta este o batrana neputincioasa, aceasta avand mereu la ea un drug de fier in care se sprijina. Bulgarii cred ca temperamentul batranei este foarte instabil: atunci cand Marta zambeste, Soarele straluceste pe cer iar atunci cand este suparata pe cineva, vremea urata işi face simtita prezenta. Se crede ca e sanatos cineva tot anul dacă poarta "martenita", zicala de baza fiind: "Daca nu porti Martisor, Baba Marta va aduce spiritele rele in casa ta".

La ei se poarta in general la mana firul alb/rosu , este purtat si de barbati si se atarna de primul copac inflorit care iti iese in cale sau atunci cand purtatorul vede o barza sau o randunica. De asemenea, se poate pune sub o piatra si se verifica a doua zi. In functie de ce creatura este in apropierea pietrei e de bine sau de rau pentru noul an: o larva sau un vierme = sanatate si succes ; o furnica = succes dar cu multa munca ; un paianjen = necazuri.
martenitse pozate in septembrie in fata Teatrului National Ivan Vazov din Sofia,  un copac care infloreste in fiecare an foarte devreme

Pe langa firul alb/rosu la bulgari mai exista si cele 2 papusi Pizho si Penda a caror poveste va las sa o aflati din articolul Viajoa - Martenitsa martisorul bulgarilor

joi, 4 octombrie 2012

O Bulgarie altfel - rezumatul ultimelor plimbari

O plimbare de o zi pe coasta Bulgariei se paote dovedi o idee excelenta, mai ales ca exista inca locuri mai putin invadata de turisti, locuri salbatice, frumoase si la indemana.
Zona la care ma refer incepe la aprox 10 km dupa granita cu Vama Veche si mai parcurge inca aproximativ 40-50 de km de coasta, totul pana in Balchik, zona deja cunoscuta si intens vizitata. Balchik pe care il voi prezenta si eu cat de curand.
Toata aceasta zona poate fi vizitata si intr-o excursie de o zi , sau daca vreti, poate fi lasata pentru o vacanta relaxata de week-end asa cum am facut noi.
Aici aveti o harta rutiera  in detaliu a zonei
 iar ca localitati avem dupa cum urmeaza:
 - Krapets unde puteti manca foarte bine la restaurantul hotelului Yanitsa
Urmatoarea pe lista este Ezerets
unde iarasi puteti manca bine la restaurantul Wild Duck
De aici ajungeti mai departe la Shabla cu celebrul far

De la far puteti tine direct spre Tyulenovo , care o sa va incante cu stancile inalte si cu marea neagra care nu mai e neagra.



Inca un pic cu masina si ajungeti la Cap Kaliakra


Si daca nu ati mancat inainte sau v-ati pastrat acum va puteti bucura de o masa buna la deja celebra Ferma de midii Dalboka.


Va doresc plimbare placuta si pofta buna :D




marți, 2 octombrie 2012

Dalboka - Bulgaria - ferma de midii

Nu puteam sa inchei altfel aceasta excursie in nordul maritim al Bulgariei decat cu o masa copioasa la deja celebra ferma de midii de la Dalboka.
V-am trecut prin:
- Ezerets cu masa si casa la Ezerets - Wild Duck
- si ultima oprire inainte de masa - Cap Kaliakra
De la Cap Kaliakra l-am intrebat chiar pe cel care taxeaza de Dalboka, iar indicatia lui a a fost sa tinem spre Balgarevo, o sa mai treceti printr-un satuc Sveti Nikola si apoi veti vedea indicatorul de Dalboka.
De la drumul national, daca nu vizitati zona costiera, veti tine indicatorul de Kavarna si acolo veti gasi iarasi indicator separat de Dalboka.

Ce nu prea am vazut eu in alte articole despre Dalboka? Faptul ca este un drum abrupt, ca este o panta cu un unghi destul de mare de la locul de parcare al masinii si pana la restaurantul propriu zis. Mai ales ca am ajuns acolo si in august cand era criminal de aglomerat astfel incat am lasat masina la o distanta considerabila de local. Aviz amatoarelor de tocuri...sunt no-no acolo :D

Ce am mai aflat ajungand acolo? Ca sunt de fapt 2 restaurante care isi impart clientii. E mult spus ca si-i disputa, mai ales pe timp de vara, unul singur nu ar fi putut servi tot afluxul de popor care "curge" acolo.
Aici aveti articol si pentru restaurantul din stanga - Dalboka restaurant stanga.
Cel din stanga arata mai dichisit, fata de cel din dreapta care pastreaza un aer rustic, mese si bancute din lemn, navoade pe post de acoperis si personal cu tricouri marinaresti.
Daca cel din stanga isi spune "eco", cel din dreapta este adevarata ferma de midii deschisa cu fonduri europene inca din 1996. Ferma pe care o si puteti vedea in zare inca de cand coborati panta cea abrupta.






Intrarea la restaurantul / ferma.
Un pic de terasa

Un sarpe mititel a iesit de dupa pietre cat sa ne stea la o poza scurta.
Peisajul pe care il admiri cat timp astepti meniul sau comanda.








Si sa revenim la lucruri serioase :D ca de asta am venit aici. Meniul exista si in limba romana cu niste traduceri amuzante in unele locuri, ospatarii deja rup cateva cuvinte in limba romana si chiar daca nu va intelege comanda din meniul in limba romana isi va lua corespondentul din meniul in limba bulgara, fiindca au aceeasi asezare si aceeasi numerotare.




Spre exemplu prima data cand am mers am cerut tocanita de midii, conform meniului in romana. Desi nu a inteles ospatara, citind corespondenta din meniul bulgaresc ea l-a pronuntat "plachie". Oricum i-ar zice a fost bun, a avut rosii, prune si nuci, chiar buna combinatia.

Preferatul sotului meu este "midii a la Burgas" - 400 de grame...si inca nu s-a aruncat la portia de 900 de grame :D
De atunci am devenit fidela midiilor natur, 600 de grame, un castron numai cu midii :D
Supa de midii in aglomeratia din august a devenit ciorba de peste, dar a fost buna si aia.

 Am mai mancat acolo diverse sortimente de peste marinat, hamsiile sunt foarte bune, chiar daca imposibil de sarate, dar na, stingi cu berea locala foarte apreciata. Eu am stins cu bere cu lamaie, tot locala, Ariana, pe care o si recomand. Din pacate am uitat sa le pozam, in schimb am fotografiat icrele, pe care le recomand din tot sufletul ...iar eu in Romania nu mananc icre, mi se par gretoase, uleioase, cum vreti voi. Ale lor sunt cremoase, nu ai senzatia aia de ulei/maioneza.

Desertul a fost cel putin interesant...midii cu mere :D Este scoica de care se tine midia, peste care pun merele usor caramelizate presupun si cu un mot de frisca. Nu e rau, mai ales ca bucatica de carne de la midie nici nu se mai simte, dar nici extraordinara. Am luat o data sa vad cum e, a doua oara nu am mai incercat si nici pe viitor nu cred ca o s-o mai fac. Plus ca de obicei esti deja ghiftuit si nu prea mai intra dulcele de felul ala.

Preturile sunt decente, se poate plati in lei, leva sau euro, inclusiv cu cardul de credit.
Iar in incheiere drumul de urcare se dovedeste util pana la urma, la dus iti face pofta de mancare, in caz ca n-o aveai, la plecare iti ajuta digestia ;)




Aici veti gasi albumul cu fotografii , care va fi actualizat periodic dupa fiecare vizita - album Facebook