Istoria ciocolatei

Dupa cum ziceam la Experienta dulce Heidi revin cu o mica istorie si detalii despre ciocolata si cacao, poate le stiti, poate nu, poate nu ati gasit toate informatiile, eu am colindat destul de mult internetul, iar acum vreau sa impart si altora povestea bobului de cacao si a realizarilor sale.

Origini – LUMEA NOUA - IMPERIUL MAIAS - IMPERIUL AZTEC

Ciocolata isi face intrarea in istorie in Peninsula Yucatan (actualul Mexic), in anul 600 i.Hr.

Obtinuta din boabele arborelui de cacao, originar din America de Sud, ciocolata era o bautura consumata cu prilejul ceremoniilor specifice celor trei civilizatii amerindiene: maiasa, tolteca si azteca.

Indienii Maya din Mexico adorau boabele de cacao, considerandu-le un dar din ceruri. Ei credeau ca aceste boabe au puteri magice si le foloseau in ritualuri si ceremonii religioase, dar si pentru a vindeca durerile din timpul sarcinii, tusea si febra. Cuplurile maiase beau ciocolata ca parte a logodnei lor si a ceremoniei nuntii. 

Ciocolata se consuma pe atunci sub forma de fiertura rece, careia i se adaugau diverse arome, in special cea de ardei iute.

Bautura, preparata prin fermentare, avea spuma care era deosebit de apreciata de azteci, semanand intr-un fel cu berea. Prin urmare, avea un gust amar si condimentat.

Mayasii au inventat o bautura de cacao, fierbinte si amaruie, preparata din pastai de cacao macinate si diverse arome.

Aztecii lasau boabele sa fermenteze in pastai inainte de a le praji. Miezul spart se prajea in vase de lut, apoi se macina marunt intr-o piatra concava incinsa. Gustul amar natural al plantei era atenuat într-o oarecare masura prin adaugarea vaniliei, precum si a diferitelor mirodenii si ierburi. In timp ea a ajuns sa fie indulcita cu miere sau nectar de flori.

Pasta rezultata se modela apoi sub forma unor mici gramajoare, ce erau lasate sa se usuce pe frunze lucioase sub un copac. In momentul prepararii bauturii, gramajoarele se sfaramau, pulberea rezultata se amesteca cu apa fierbinte, iar lichidul se agita cu un batator de lemn pana se obtinea consistenta dorita. Aztecii numeau aceasta bautura xocoatl, ce inseamna “apa amara”.

Aztecii apreciau atat de mult ciocolata, incat aceasta era folosita ca moneda de schimb alaturi de praful de aur.

Codexul florentin, una dintre principalele surse istorice care descriu viata azteca, numeste ciocolata calda "bautura nobililor" si mentioneaza ca trebuie pregatita cu deosebita atentie, deoarece are o putere foarte mare.In  timp, consumul ciocolatei s-a extins la preoti, la decorarea soldatilor si la rasplatirea comerciantilor.

LUMEA VECHE - EUROPA 

SPANIA

Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea Noua. Aduse in Europa, boabele de cacao nu s-au bucurat de o prea mare atentie, deoarece nimeni nu stia pe atunci la ce folosesc.

In anul 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit ca Montezuma, conducatorul aztecilor, obisnuia sa bea o bautura preparata din seminte de cacao, numita “chocolatl”. Montezuma obisnuia sa bea aproape cincizeci de cani pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez aceasta bautură regala, pe care acesta a gasit-o cam amara pentru gustul sau.

Dar totusi in anul 1528, cand exploratorul Cortes s-a întors in Spania din Lumea Noua, a adus cu el cele necesare prepararii ciocolatei calde, lansand o moda.

Spaniolii preparau ciocolata cam in aceeasi maniera ca si nativii americani, prajind si pisand boabele în pudra, insa tot ei au fost cei care au adaugat un ingredient-cheie care avea sa transforme pudra de cacao, amaruie la gust, in ceva dulce: zaharul. Acest adaos avea sa transforme ciocolata intr-o adevarata vedeta în Lumea Veche!

La curtea Spaniei, aceasta a facut o impresie atat de buna, incat regele Ferdinand a emis imediat un decret, in gluma: nimeni nu avea voie să dezvaluie secretul noii băuturi; in caz contrar, oamenii riscau sa fie pedepsiti cu moartea. Se pare ca supusii au luat in serios declaratia regelui, dacă tinem seama ca spaniolii au pastrat secretul timp de un secol, inainte ca reteta sa ajunga si pe alte meleaguri.

De doua ori, mai intai in 1579, apoi in 1587, navele britanice au capturat nave spaniole incarcate cu boabe de cacao si nu au recunoscut valoarea produsului. In 1579, englezii au crezut ca nava spaniola transporta excremente de oaie!

De fapt, Inchizitia a fost cea care a contribuit la raspandirea retetei. Temandu-se de inchizitorii din Spania si Portugalia, evreii din aceste tari au plecat spre alte tari europene mai putin ostile fata de religia lor, printre care si Franța. Evreii au adus cu ei si informatiile privind productia de cacao.

Desi ciocolata s-a raspandit in anumite regiuni, ea a ramas un produs de lux de care bucurau doar oamenii instariti.

Biserica Catolica Spaniola a inceput consumul de ciocolata drept energizant, aceasta devenind astfel cunoscuta ca o bautura clericala de post. Insa, dupa dezbateri indelungate, Biserica a permis oamenilor sa bea ciocolata ca substitut nutritional la mancare in timpul perioadelor de post.

ANGLIA - FRANTA

Datorita reputatiei de a avea puteri magice, boabele de cacao au fost sechestrate în manastiri, iar formula bauturii a fost tinută secreta, pentru nobilimea selecta. La inceputul anilor 1600, boabele de cacao au fost raspandite in toata Europa, iar după 100 de ani, locurile unde se savura ciocolata calda devenisera populare.

Pentru o perioada, cacaoa a fost privita cu reticenta si chiar rswpinsa: in Anglia, Charles al II-lea a încercat să inchida asa-numitele "ciocolaterii", catalogandu-le "focare ale razvratirii", iar in Franta, autoritatile au interzis ciocolata calda , fiind considerata un "drog periculos". 

Dar nobilimea occidentala a fost fascinata de ciocolata. Mariei Antoaneta ii placea atat de mult ciocolata incat a creat o pozitie regala pentru ciocolatierul ei.

Ciocolata a ajuns în Franţa ca parte a dotei printesei spaniole Maria Tereza la casatoria sa cu regele Ludovic al XIV-lea în anul 1660. Dupa ce a gustat bautura se spune ca regele a lesinat de placere!

Pe masura ce cererea de ciocolata crestea din ce in ce mai mult in Europa, s-au inmultit si producatorii, iar ciocolata a inceput sa fie vanduta si ca medicament. Spre exemplu, firma Chocolat Menier, infiintată în Franta in 1816, vindea ciocolata sub forma de capsule sau pudra. Ulterior, a renuntat la aceasta strategie de afaceri și s-a dedicat exclusiv producerii de ciocolata ca desert.

Anglia a devenit dependenta de ciocolata dupa ce un francez si-a deschis o pravalie in Londra, in anul 1657, unde vindea blocuri de ciocolata ce puteau fi transformate in celebra bautura; curand, aceste “ciocolaterii” s-au răspandit in toata Europa. Ca si magazinele de cafea, acest tip de magazine au devenit locurile de intalnire pentru cei  care doreau sa se socializeze, sa tina discursuri sau sa joace.

 Englezii au fost mai democratici in ceea ce priveste ciocolata si oricine avea bani o putea cumpara.

Catre sfarsitul secolului al XVII-lea, ciocolata si-a facut aparitia in Germania. Politica de restrictionare a produselor straine l-a condus pe Frederick I de Prusia sa impuna taxe pe ciocolata in 1704. Oricine isi permitea un asemenea lux trebuia sa plateasca doi taleri pentru un permis special.

APARITIA MARILOR CIOCOLATIERI - REVOLUTIA INDUSTRIALA

O  prima modificare a aparut in secolul al XVIII-lea : ciocolata a fost amestecata cu lapte. Sir Hans Sloane, doctorul personal al reginei Anne, a inventat o reteta secreta si a vandut-o mai tarziu fratilor Cadbury, care au facut o avere din producerea ei. 

In anul 1671, a avut loc un accident fericit. S-a intamplat ca un ajutor de bucatarie cam stangaci sa scape un bol plin cu migdale pe podea. Seful, nervos, a incearcat sa il traga de urechi, iar acesta din urma a scapat si o lingura cu zahar fierbinte peste migdale, in timp ce Ducele de Plesslis-Praslin, un renumit gurmand, isi astepta desertul. In disperare de cauza, seful l-a servit pe maresal cu desertul format din amestecul de migdale si zahar ars. Maresalul a fost deosebit de incantat si a dat numele acestui desert, nu insa intreg ci,simplu, “Praslin”. Din acel moment acest “dulce” a suferit numeroase modificari, incluzand si dezvoltarea moderna a termenului de “praline”.

Secolul al XIX-lea a adus schimbari si inovatii in productia de cacao, permitand preturilor sa scada. Astfel, ciocolata s-a transformat intr-un produs la care avea acces un public mai larg. 

In 1765 a aparut prima fabrica de ciocolata.

 La 4 aprilie 1828, un chimist olandez, Coenraad Johannes Van Houten, a patentat presa care extragea untul de cacao si separa praful de cacao. Astfel a inceput producerea ciocolatei la scara industriala.

Considerat o vreme drept o curiozitate, untul a fost amestecat, in 1847, cu un lichior de ciocolata, de catre firma engleza Fry and Sons, rezultatul fiind prima ciocolata solida, cu un gust dulce si o culoare foarte închisa.

Italienii erau printre cei mai priceputi cofetari, folosind ciocolata in special in prajituri. Cunostintele lor au fost preluate si dezvoltate de catre elvetieni.

Cadbury era cunoscut inca din 1831 cand oferea 12 tipuri de bauturi pe baza de ciocolata.

In 1826 elvetianul Suchard a fondat o fabrica de ciocolata castigand cu produsele sale o medalie de aur la expozitia internationala de la Paris din 1855.
Ciocolata cu lapte, care este la ora actuala cea mai larg consumata, a fost inventata de 1875 de catre elvetianul Daniel Peter.
In 1879 Nestle a perfectionat procedeul prin introducerea laptelui condensat.

Prima fabrica elvetiana de ciocolata a fost construita intr-o fosta moara, langa Vevey. Fondatorul, Francois-Louis Cailler, a invatat secretul comertului cu ciocolata in Italia. Reputatia ciocolatei elvetiene este confirmata si astazi.

Mai tarziu, o noua inventie a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai scazuta decat cea a corpului uman. Astfel, ciocolata se topeste in gura si la figurat, dar si la propriu.

Ciocolata neagra se topeste la 34 – 35 grade Celsius, iar la ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatura mai scazuta cu cateva grade.

IN LUME

Armata este cea care a imprastiat iubirea pentru ciocolata pe intreg globul. Tendinta a inceput la sfarsitul secolului al 19-lea, cand regina Victoria a trimis cadouri de ciocolata soldatilor ei, cu ocazia Craciunului. Popularitatea bomboanelor de ciocolata a explodat pur si simplu dupa Primul Razboi Mondial, cand ciocolata a fost inclusa drept ratie fiecarui soldat inrolat. Pana in 1930, existau deja 40.000 de diferite tipuri de ciocolata.

In America, ciocolata a avut un mare succes si s-a dezvoltat foarte repede. In prezent, guvernul american ii recunoaste rolul, astfel incat ciocolata face parte din ratia soldatilor americani inca din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si este nelipsita din dieta astronautilor.

PROCEDEU ACTUAL DE FABRICARE CIOCOLATA 

Cacaua provine din fructul arborelui de cacao, fiind produsul final al unui proces ce implică prăjirea și pisarea boabelor. Arborele de cacao poate atinge 8 metri in 12 ani, infloreste in tot cursul anului, avand aproape 100.000 flori in buchete, dar din care doar 0,2% dau fructe.

Ciocolata conţine aproximativ 50-60% zahar si diverse varietati de cacao, in anumite doze, care fac diferenta intre tipurile de ciocolata. La acestea se adauga untul de cacao si alte substante.

Aroma si gustul ciocolatei sunt date de soiul boabelor de cacao. Praful de cacao este un produs obtinut din boabele arborelui cu acelasi nume, "Theobroma cacao", originar din America Centrala.

Boabele de cacao reprezinta, de fapt, semintele acestuia, iar caracteristica pentru acestea este teobromina - o substanta care se gaseste in pondere de 2,5% in pudra de cacao. Arborele este astazi cultivat in intreaga zona ecuatoriala si tropicala, din America Latina pana in Orientul Indepartat.

Cacaua de cea mai buna calitate este obtinuta din boabe din soiurile Ceylon, Jawa, Puerta, Cabalo, Caracas si Ecuador, care au un gust si o aromă deosebit de placute.

De asemenea, cantitatea de lapte folosita la fabricarea ciocolatei joaca un rol important in imbunatatirea caracteristicilor si valorii nutritive a acestui produs, iar emulgatorii si aromele adaugati au rolul de a omogeniza amestecul si imbunatati textura, respectiv, aroma.

Calitatea ciocolatei este superioara cu cat ponderea substantelor pe baza de lapte, cantitatea de cacao si unt de cacao sunt mai mari. 

Ciocolata contine peste 30% grasimi, 15% proteine, restul fiind diverse arome, conservanti, lapte si alti compusi, praful de cacao fiind aproximativ 30%. Lecitina, o fosfolipida, este nelipsita caci usureaza alunecarea particulelor de cacao si micsoreaza vascozitatea.

 

Odata aduse în fabrica, boabele de cacao sunt prajite in cuptoare mari. Apoi, boabele sunt pisate intr-o pasta groasa numita lichior de ciocolata (aceasta pasta nu contine insa alcool).

Pentru a obţine retetele dorite, fabricantii imbunatatesc amestecul adaugand zahar, unt de cacao, vanilie si lapte. Pentru a rafina si mai mult textura astfel obtinuta, ciocolata este trecuta printr-o masină care o amesteca, o zdrobeste si o aereaza. Ciocolata este omogenizata prin amestecare, lasata la racit, pentru a fi apoi reincalzita usor. Procesul se repeta de cateva ori. Ciocolata va avea acea stralucire dorita si se va topi in gura. In sfarsit, gustam ciocolata!

Desi ciocolata nu este un afrodiziac, contine feniletilamina, o substanta naturala care se presupune ca are asupra corpului nostru acelasi efect precum dragostea.

Cel mai bine este sa degusti ciocolata pe stomacul gol. Apoi, daca ciocolata a fost pastrata în frigider, trebuie să treaca o ora pana ajunge la temperatura recomandata consumului (18-25 grade Celsius).
Daca vrei să gusti ciocolata amaruie, ai rabdare cateva secunde pentru a simti savoarea unica a ciocolatei. Se va mesteca de 5-10 ori pentru a simti cel de-al doilea val de aroma. In acelasi fel se va degusta si ciocolata umpluta.

TIPURI DE CIOCOLATA

Ciocolata  amaruie- este un amestec de cacao si unt de cacao cu zahar. Acest tip de ciocolata contine minimum 35% cacao, proportia depinzand de fiecare fabricant in parte. Necesarul de zahar depinde de cat de amara este varietatea de cacao utilizata. Ciocolata amaruie contine lichior de cacao, unt de cacao si zahar.

Ciocolata cu lapte

Ciocolata cu lapte contine, conform reglementarilor UE impuse, un minim de 25% substanta uscata de cacao si 12 % substanta solida de lapte (in general lapte praf sau lapte condensat).

Ciocolata alba

Ciocolata alba este ciocolata produsa din unt de cacao, zahar, lapte, vanilie si alte arome. Nu contine cacao pudra sau alte preparate din cacao, de aceea are o culoare apropiata de a laptelui.

 MITURI DEMONTATE DESPRE CIOCOLATA

1. Cele mai multe mituri despre ciocolata spun ca ciocolata ingrasa. Atunci cand ciocolata este consumata in cantitati foarte mari, ea devine inamicul siluetei, dar nu e atat de grav pentru cei care se rasfata din cand in cand cu o tableta de ciocolata. Cercetatorii au constatat ca acest aliment contribuie doar in proportie de 2% la asimilarea grasimilor, cel mai mare aport avandu-l grasimile din carne, prajeli etc.

2. Ciocolata da insomnii. Daca ciocolata este consumata la o ora tarzie, inainte de culcare, poate sa dea o usoara stare de agitatie din cauza cantitatii mari de cacao.

3. Ciocolata accentueaza acnea si provoaca herpesul. Ciocolata contine un complex activ care are un efect activator asupra virusului herpetic, insa ar trebui sa consumate cantitati uriase pentru ca ciocolata sa provoace acesta afectiune.

4. Ciocolata nu este recomandata celor care sufera de afectiuni ale iminii. Singurul adevar din acest mit se refera la faptul ca ciocolata este un usor excitant, insa in ceea ce priveste continutul de grasimi, cicolata are un procent scazut de acizi grasi saturati.

5. Ciocolata este un aliment care provoaca o stare de bine, dar asta nu trebuie confundata cu dependenta. Oamenii simt nevoia sa manance ciocolata pentru ca ea contine un precursor al serotoninei, o substanta care contribuie la starea de fericire. Cele mai multe persoane simt nevoia sa o manance datorita senzatiei placute cand aceasta se topeste in gura

6. Ciocolata are efect antidepresiv si linisteste organismul. Ciocolata contine phenylephylamine – acelasi hormon care este pus in actiune când te indragostesti. Aceasta este si o explicatie pentru faptul ca multa vreme s-a crezut ca ciocolata este un afrodisiac.

7. Ciocolata nu e sanatoasa ? Din contra… Contine substante hranitoare si vitamine, cum ar fi zincul, fierul, magneziul. Mai mult, in ciocolata se gasesc antioxidanti asemanatori celor din vinul rosu, care previn atacul de cord.

8. Prea multa cofeina ? 60 de grame de ciocolată contin cofeina cat o cana de cafea decofeinizata, spun tot specialistii.

9. Specialistii nu recomanda consumul de ciocolata la caini, datorita teobrominei aflata în aceasta, care le poate da indigestii sau chiar ii poate otravi, daca este administrata in cantitati mari (100 – 150 mg/kg; ciocolata cu lapte conţine cam 44 mg de teobromina la 28 g, cea semidulce 150 mg/28 g, cea amara 390 mg/28 g).

STUDIU BBC (asa de incheiere :D )

Ciocolata stimuleaza inima si creierul mai tare decat sarutul. S-a făcut un experiment pe sase cupluri, carora li s-a cerut sa poarte monitoare minuscule montate in dreptul inimii, legate prin electro-circuite de cap, pentru ca ritmul inimii si activitatea creierului sa fie masurate.

Cuplurilor li s-au oferit spre degustare bucati de ciocolata neagra, apoi partenerii au fost pusi sa se sarute. S-a constatat ca activitatea creierului si bataile inimii au fost mult mai intense pe perioada "degustarii", decat in timpul celui mai pasional sarut, stabilindu-se ca acesta nu poate egala senzatia data de gustul ciocolatei.

Rezultatele studiului arata ca, in momentul topirii ciocolatei in cavitatea bucala, toate regiunile creierului primesc stimuli de mai mare intensitate decat ofera sarutul pasional la nivel mental. Mai mult, ciocolata a făcut ca numarul batailor inimii sa creasca: la cei 12 voluntari s-a observat o crestere de la 60 batai/min pana la 140 batai/min.

Chiar daca femeile sunt mai mari consumatoare de ciocolata decat bărbaţii, ambele sexe au avut aceleasi reactii la teste. 

Felicitarile mele tuturor celor care vor citi articolul pana la capat! Meritati o ciocolata :D