Noaptea ţurţurilor devoratori

Vineri seara am fost la evenimentul pe care il asteptam cu mare drag  - Devoratorii de publicitate la Constanta.

Am mai spus si in articolul din octombrie 2012 cat de mult iubesc acest eveniment, cat de mult l-am cautat in fiecare an si dezamagirile de care am avut parte in ultimii ani, culminand cu plimbat intre 2 teatre in aer liber ca sa le gasim pe ambele cu porti inchise. Si de anul trecut se reaprinsese luminita sperantei, a fost exact cum il tineam minte, frumos. Si tinusera cont si de rugamintea de nu-l mai face in aer liber fiindca uneori vremea nu tine cu noi.

Doar ca anul trecut fiind in octombrie si spatiu inchis, acelasi ca si anul acesta - Casa de Cultura, nu a fost nevoie nici de caldura. Anul acesta la final de ianuarie si inceput de februarie, ghinion, a fost frig. Foarte, foarte frig. Avem si noi 2 saptamani pe iarna de frig adevarat pe aici. Cu temperaturi care in noaptea respectiva au fost de -8 cu senzatie reala de -22. Astfel incat chiar si fiind intr-o incapere daca nu ai o sursa minima de caldura cateva sute de suflete nu-ti vor incalzi ditamai sala cu dioxidul emanat din respiratii. Iar caldura sufleteasca, cum a incercat sa glumeasca cineva, sa-mi fie cu iertare dar o tin pentru mine, sufletelul meu e mic si egoist. Si daca ma gandesc un pic la filmele cu superputeri si eroi in ultimul Iron Man puterea caldurii o avea personajul negativ (I can be bad, but trust me, you don't want me to be bad).

Eu sunt mâţă, iubesc caldura, si ca marea majoritate a femeilor am o problema cu pierderea caldurii de la extremitati, daca m-a luat frigul la picioare se instaleaza starea generala de disconfort si se cam duce orice chef. Si e pacat, fiindca reclamele erau la fel de bune cum ma asteptam, cu o patura si ceva cald de baut as fi stat mai departe. Nu cu bautura energizanta, pardon vitaminizanta conform pliantului, dar rece gheata.

Undeva a existat o lipsa de comunicare intre organizatori si furnizorul spatiului fiindca totusi cu o zi inainte ni se promitea caldura pe evenimentul de pe Facebook.

Dupa prima pauza la intrari erau niste tulumbe care incepusera sa dea caldura si am aflat intre timp ca de fapt eram norocosi in secundar datorita cluburilor de la subsol care nu-si permit sa-si tina clientii in frig. Lautarii si pitipoancele au textile putine si botine din cele mai fine, nu pot tremura de frig :))

Apreciez ca si-au dat seama de disconfortul si dezamagirea create si ca se ofera sa vina la final de februarie cu un best of din toate editiile Devoratori de publicitate de pana acum. Locatia de prezentare va fi Doors, deci avem garantia caldurii :)

 Voi merge si la Doors, este unul din putinele evenimente pentru care sunt dispusa sa renunt la o noapte de somn. Nu sunt dispusa sa stau in frig, motiv pentru care vineri seara am plecat dupa ora 12, cu regret sincer si dardaieli si mai sincere :)

Eu ii felicit pe cei care au reusit sa stea pana la capat si le recomand si celor din tara care urmeaza (daca urmeaza, fiindca nu am vazut nimic anuntat pe nicaieri) sa mearga. Calupurile publicitare sunt interesante, sunt amuzante, este o diversitate mare de reclame, iar reclamele sponsorilor sunt grupate doar in pauzele dintre calupuri astfel incat nu deranjeaza.

Si iarasi observ o diferenta fata de anul trecut fiindca atunci cand au inceput turneul in tara au pus si lista de orase si date la care urmeaza sa fie. Acum singurul oras "castigator" deocamdata este Constanta. Iar dilema mai veche ramane: vorbim de devoratori de publicitate si totusi evenimentul este aproape inexistent ca promovare.

Si inchei cu povestirea unei mici scenete comice din timpul primei pauze (putem zice ca a mai destins atmosfera si cel putin pentru cateva minute ne-a mai "incalzit" pe toti): urca pe scena cineva de la organizatori in incercarea de a prezenta un concurs cu premii de la sponsori. Lumea a inceput sa se planga de caldura, intr-o prima faza domnisoara incercand sa-i ignore si sa-si spuna concursul. Fiindca lumea in sala insista pe subiectul "arzator" al caldurii a incercat sa glumeasca pe seama caldurii sufletesti. Nu a fost apreciata. Cheama 3 persoane din sala care sa raspunda corect la intrebarea concursului si cineva din sala le transmite sa spuna ei la microfon ca le e frig, poate ii asculta. 

Unul din concurenti incearca sa se aplece spre microfon ca sa vorbeasca in timp ce domnisoara incerca sa ridice microfonul spre el. Rezultat - un microfon gratios infipt in ochi, obraz, pomete, frunte....pe acolo :))

Inainte de a raspunde si cel de-al doilea concurent din sala i se transmite sa nu spuna nimic de caldura fiindca va primi in microfon in cap. Si au incheiat intreband din sala daca la premii cumva includ o aeroterma sau macar o patura. 

Atata timp cat mai poti face haz de necaz inseamna ca inca nu e totul pierdut :) Ne vedem la Doors :)